Icoana Maicii Domnului a Sfântului Cosma de Yakhrom

Icoana Maicii Domnului a Sfântului Cosma de Yakhrom este prăznuită pe 14 octombrie.

Icoana Maicii Domnului a Sfântului Cosma de Yakhrom i s-a arătat Sfântului Cosma (18 februarie) atunci când îl însoțea pe învățătorul său.

Nu departe de vechiul oraș Vladimir, lângă un izvor care alimenta râul Yakhrom, doi călători, un proprietar de pământuri bolnav și

Icoana Maicii Domnului Sedmiezerskaya

Icoana Maicii Domnului Sedmiezerskaya este prăznuită pe 26 iunie, 28 iulie și 13 octombrie.

Icoana Maicii Domnului Sedmiezerskaya a fost adusă la Ustiug langa Kazan pe 13 octombrie 1615 de monahul Eftimie, fondatorul Mănăstirii Șapte Lacuri (Sedmiezerskaya), care a așezat-o în biserica mănăstirii nou-înființată.

Icoana Maicii Domnului din Tikhvin

Icoana Maicii Domnului Tikhvin este una dintre cele mai iubite, cunoscute si cinstite icoane din intreaga Rusie. Pastrata in Manastirea Adormirea Maicii Domnului, din orasul Tihvin – Tikhvin, icoana Maicii Domnului cu Pruncul este de o frumusete rara.Icoana Maicii Domnului din aceasta manastire este praznuit in data de 26 iunie. In aceasta zi, icoana este impodobita cu ghirlande de flori albe, iar ferecatura de aur luceste parca mai

Icoana Maicii Domnului „Potirul Nesecat"

La mânăstirea Visoţki din Serpukov se adună în pelerinaj mulţi credincioşi. Nu întâmplător, majoritatea au neputinţe privind patima alcoolismului. Aici se află Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Potirul nesecat", renumită mai ales din sec. XIX. Icoana se afla din vechime în mânăstirea Visoţki, dar nu se ştia de darul ei,

Icoana „Şapte Săgeţi"a Maicii Domnului

„Inima omului a fost creată de Domnul ca o imensă bijuterie, destul de mare încât să-L cuprindă pe Dumnezeu. De aceea nimic din cele ale lumii nu ne poate mulţumi... De aceea sufletul omului e însetat de nemărginire... Dorinţa inimii este să alerge spre Hristos, după măsura Căruia inima a fost alcătuită." (Sfântul Nicolae Cabasila, „Despre viaţa în Hristos")

Icoana Maicii Domnului „Împărăteasca"

Icoana Maicii Domnului „Împărăteasca" («Державная») este una dintre icoanele făcătoare de minuni de origine rusească. Ea a fost aflată, conform dării de seamă a mitropolitului Moscovei Tihon, pe data de 15 martie 1917 în subsolul Bisericii Înălţării Domnului din satul Kolomenskoe (suburbia Moscovei).
Ţăranca din satul Pererva, judeţul Broniţk, Eudochia Adrianova de la o

Icoana Maicii Domnului, zisă Kasperov.

Icoana Kasperov a Preasfintei Fecioare Maria a apărat de invazia străinilor oraşul Odessa în timpul Războiului din Crimeea (1853-1855). Arhiepiscopul Inochentie (Borisov) a hotărât ca "acest eveniment să nu rămână necunoscut posterităţii" şi să se prăznuiască în data de 1 octombrie. Icoana era deja cunoscută drept făcătoare de minuni şi a fost

Icoana Maicii Domnului „Bucurie Neaşteptată"

Adăugaţi o legendă

Până la sfârşitul veacurilor, Dumnezeu îi cheamă pe oameni să se smerească şi să-şi schimbe viaţa, iar acest proces (metanoia) este indispensabil intrării noastre în împărăţia cerurilor. „De aceea şi noi, având împrejurul nostru atâta nor de mărturii, să lepădăm orice povară

Icoana făcătoate de minuni a Maicii Domnului din Kazan (Kazanskaya)

Icoana Maicii Domnului din Kazan (Kazanskaya) este o icoană făcătoare de minuni foarte cunoscută în Biserica Ortodoxă Rusă, ce a fost considerată de-a lungul veacurilor ocrotitoarea oraşului Kazan şi a poporului rus. Această icoana a Maicii Domnului cu Pruncul este unică prin faptul că în ea este reprezentată o singură mână, cea a lui Hristos care binecuvîntează. Mâinile Maicii Domnului şi mâna stângă a Mântuitorului nu sunt vizibile, ci se află sub veşminte.

Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului "Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră"

Se află în incinta mănăstirii de maici Sf. M. Mc. Gheorghe din eparhia Cernigovului, la 7 km de Kozelet.
A fost daruită mănăstirii în anul 1997 de către p. Heruvim din Cernigov. Prima minune făcută de icoană a fost îmbunătăţirea vieţii mănăstireşti, acordul unui preot de a sluji la mănăstire, sosirea unor surori-cântăreţe la cliros, începutul lucrărilor de construcţie.

Iată ce i-a mărturisit maicii stareţe, egumenei Pelagheia, despre această sfinţenie p. Heruvim: "Icoana a fost zugravită de maicile Mănăstirii Leusinski cu binecuvantarea

Icoana Maicii Domnului "Ajutătoarea celor smeriţi"

Icoana Maicii Domnului „Ajutătoarea celor smeriţi" („Care priveşte spre cei umiliţi", „Prizni na smirenie") a apărut în anul 1420, în apropierea lacului Stonii din ţinutul Pskovului. În aceasta, Maica Domnului este reprezentată şezând, cu un sceptru în mâna dreaptă şi cu Pruncul Sfânt pe genunchi. Iisus Hristos ţine în mâna stângă un glob (simbol al lumii create), iar cu dreapta El atinge faţa Maicii Sale, în mângâiere. În icoana originală, şi Maica, şi Pruncul, poartă pe cap coroane împodobite.

Icoana Maicii Domnului "Sporitoarea grânelor"

Bucură-te, ceea ce ne hrăneşti cu Pâinea Vieţii!
„Toată nădejdea noastră la tine o punem, Maica lui Dumnezeu, şi în necazurile noastre la sfânta ta icoană Sporitoarea grânelor cu osârdie alergăm şi, aşteptând să primim de la tine harică mângâiere şi ajutorare în vremea restriştei şi sărăciei noastre, strigăm ţie: Bucură-te, Preamare vistierie a milostivirii...!" (Icosul 8 din Acatistul Maicii Domnului „Sporitoarea grânelor")

Icoana Korsun a Maicii Domnului

Originară din Efes, Icoana „Korsun" („Chersonese", „Korsun – Efes") a Maicii Domnului a ajuns în Rusia prin două copii distincte, făcătoare de minuni fiecare: una în ziua de 9 octombrie 988, iar cealaltă în 1162-1163. Nu se cunosc date exacte despre autorul primei Icoane „Korsun", considerat a fi însuşi Sfântul Evanghelist Luca.
În ziua de 9 octombrie, Biserica Ortodoxă Rusă pomeneşte mutarea uneia dintre Icoanele „Korsun" de la Korsun la Kiev, de către prinţul întocmai cu Apostolii, Vladimir. Mai târziu, Icoana a fost dusă la Novgorod, în prezent aflându-se în catedrala Adormirii Maicii Domnului din Moscova.
O altă Icoană „Korsun" a fost adusă în 1162, din Efes, astfel: Sfânta Eufrosina de Poloţk (23 mai), fondatoarea mânăstirii Mântuitorului din Poloţk, a aflat de această Icoană greacă şi a trimis daruri împăratului bizantin Manuel Comnen şi patriarhului Luca Hrisovergos, pentru a primi o copie a ei.
Pe drum, Icoana a trecut prin Korsun, iar localnicii au insistat ca ea să poposească o vreme la ei. Icoana Maicii Domnului a rămas în Korsun aproximativ un an, şi, deşi era adusă din Efes, a primit numele de „Icoana Korsun" sau „Korsun-Efes", cum este cunoscută până astăzi.
În 1239 Icoana a fost mutată în Toropeţ, cu ocazia cununiei prinţesei Alexandra de Poloţk, cu prinţul Alexandru Nevski (pomenit ca sfânt la 23 nov.), unde a rămas până în 1917.
În timp, au apărut numeroase copii ale Icoanei „Korsun": în Nizni Novgorod, a ieromonahului Simeon (în 903) şi în Suzdal. În 1590 o Icoană „Korsun – Eleousa" din Suzdal a fost îmbrăcată în argint, dar în această localitate există multe alte Icoane „Korsun", puţin diferite între ele ca reprezentare, şi toate făcătoare de minuni.
Icoana „Korsun" este menţionată şi în viaţa Sfintei Doroteea de Kaşin (24 sept.), care a găsit o Icoană „Korsun" a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu între ruinele unei mânăstiri, a păstrat-o în chilia ei, Icoana devenind celebră prin minunile săvârşite (sec. XVI).

Icoana Maicii Domnului „Vindecătoarea" (Icoana Tselitelnitsa)

O copie a Icoanei Tselitelnissa a Maicii Domnului, ea însăşi făcătoare de minuni, se află la Moscova, în mânăstirea Alexeev

Minunea care a inspirat zugrăvirea acestei Icoane a fost consemnată de Sfântul Dimitrie al Rostovului, în cartea sa referitoare la o serie de Icoane făcătoare de minuni ale Maicii Domnului, „Ploaie pe lână".    Este vorba de o vindecare neaşteptată a unui preot rus, din sec. XVIII. Preotul Vincent Bulveneskii, slujitor în biserica Navarninsk, se ruga întotdeauna la Icoana Maicii Domnului, atât la intrarea, cât şi la ieşirea din biserică, spunând următoarea rugăciune:„Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine! Binecuvântat este pântecele care L-a purtt pe Hristos şi laptele care L-a hrănit pe Mântuitorul nostru, Domnul Dumnezeu!"

În afară de aceasta, preotul Vincent avea o evlavie deosebită pentru Preasfânta Născătoare de Dumnezeu.

Într-o vreme, el s-a îmbolnăvit grav la limbă. Nu numai că nu mai putea sluji, ci avea dureri îngrozitoare, zăcând la pat, aproape de a-şi pierde minţile datorită suferinţei. Acum nu se mai putea ruga în biserică, dar se închina cu rugăciunea obişnuită, către Dumnezeu şi Maica Domnului, în patul său.
La sfârşitul unei rugi fierbinţi, a văzut că la capul patului său a apărut un tânăr foarte frumos. A înţeles îndată că e îngerul său păzitor. Acela l-a privit cu milă neţărmuită şi cu dragoste, chemând-o el însuşi pe Maica Domnului, să-l vindece pe bolnav. Atunci în camera preotului a intrat chiar Împărăteasa îngerilor, care l-a tămăduit.
Ridicându-se complet vindecat, preotul a mers îndată la biserică, slujind din nou. Enoriaşii săi, care îi cunoşteau situaţia, au fost mai mult decât uimiţi să-l audă cântând.
Se pare însă că minunea aceasta nu este unică, pentru că Icoana cu numele „Vindecătoarea" („Tselitelnissa", „The Healer") era cunoscută dinainte, cu aceeaşi reprezentare a unui bolnav, pe patul suferinţei, lângă care a venit Maica Domnului, alinându-i suferinţa.
Cea mai veche Icoană „Vindecătoarea", cunoscută, datează din sec. IV, aflându-se în biserica Tsilkan (Kartali – Georgia), din timpul Sfintei Nina, cea asemenea cu Apostolii.

Icoana Pantanassa (Atotimparateasa), vindecătoare de cancer.

Aceasta icoana facatoare de minuni a fost pictata pe lemn in secolul al XVII-lea şi se afla pe proschinitarul stang din biserica cea mare (catolicon) a Manastirii Vatopedi. Dupa istorisirile actualilor batrani ai Manastirii, primul eveniment care a aratat ca icoana are un har deosebit a fost urmatorul: Intr-o zi a intrat un tanar. Mergand sa se inchine la icoana, deodata chipul Maicii Domnului se lumina şi o putere nevazuta il arunca la pamant. indata ce se ridica, tanarul marturisi cu lacrimi calugarilor ca traia departe de Dumnezeu şi se ocupa cu magia. Astfel, minunata intervenţie a Nascatoarei de Dumnezeu il facu pe tanar sa-şi schimbe viaţa, devenind un om purtator de Dumnezeu. Totodata, aceasta icoana are de la Dumnezeu harul deosebit de a tamadui grozava boala a cancerului. Sunt cunoscute nenumarate cazuri, petrecute in zilele noastre, de vindecari ale bolnavilor de cancer, dupa citirea Paraclisului dinaintea icoanei Maicii Domnului Pantanassa. De asemenea, multe minuni se petrec in ultimii ani la Moscova unde a fost adusa o copie a icoanei. indeosebi sunt savarşite tamaduiri ale copiilor de la spitalul Centrului de Oncologie Infantila din Moscova, unde se afla copia icoanei facatoare de minuni. Troparul icoanei Pantanassa Icoana izvoratoare de har, a imparatesei a toate, pe cei ce fierbinte, cu dor, cauta harul tau, izbaveşte-i Stapana; slobozeşte din necazuri pe cei ce-alearga la tine, pazeşte şi a ta turma de primejdiile toate, pe cea care cheama mereu ajutorul tau.

Icoana Maicii Domnului "Plângătoare" de la Boian

În seara zilei de 18 decembrie 1993, spre sărbătoarea Sfântului Nicolae, pe când se slujea în biserica din Boian utrenia, la chemarea preotului în faţa iconostasului: "Pe Născătoarea de Dumnezeu şi Maica Luminii, întru cântări cinstindu-o să o mărim", din ochii Maicii Domnului de pe icoana iconostasului a început să izvorască lacrimi. 0 săptămână întreagă a plâns, iar mai apoi de câteva ori pe săptămână. Cu un an mai târziu a început să plângă şi Pruncul, Înalt Prea Sfinţia Sa Onufrie, Arhiepiscopul Cernăuţilor şi Bucovinei a verificat faptul şi s-a constatat că e o minune Dumnezeiască şi icoana a fost canonizată. Despre minunile săvârşite de la ea, sunt o mulţime de mărturii ale acelora care au fost vindecaţi. Ele vor fi publicate cândva într-o broşură aparte, dar până atunci, ca să spulberăm îndoielile unora, amintim în treacat doar despre unele din ele.

Astfel un copil olog a căpătat umblet, altul cu o tumoare canceroasă s-a vindecat. Femei care erau stăpânite de duhuri rele s-au curăţat şi au devenit normale. Pruncul nou-nascut murea şi după rugăciunile făcute la Maica Domnului, a revenit la viaţă. Toţi creştinii, pe unde s-a făcut procesiune cu această icoană, au rămas întăriţi în credinţa ortodoxă şi mulţumiţi sufleteşte de această binecuvântare. Copiile acestei icoane, au fost înmulţite cu binecuvântarea înalt Prea Sinţiei Sale Onufrie, şi împărţite credincioşilor. Plânsul icoanei se repetă în răstimpuri, când mai lungi şi când mai scurte. Astfel, din august 1997, nu s-au mai ivit lacrimi pe icoană până în 13 decembrie acelaşi an. În dimineaţa acelei zile s-a citit acest nou Acatist, iar seara a început să plângă. Parohul a observat şi a dat de veste Ierarhului, care a venit a doua zi, după slujbă şi a săvârşit un Te-Deum cu acatistul Maicii Domnului. În tot timpul acesta au izvorât lacrimi. Amintirea ei se serbează la 25 septembrie. Dumnezeu să binecuvânteze cu harul Său pe toţi cei ce cinstesc pe Maica Domnului şi i se roagă cu credinţă.

Icoana „Axion estin" (Vrednică eşti) a Maicii Domnului

Icoana „Axion estin" a Maicii Domnului este pomenită în ziua de 11 iunie, când se comemorează minunea apariţiei Arhanghelului Gavriil, cu completarea rugăciunii „Ceea ce eşti mai cinstită...". Locul minunii a fost lângă schitul Protaton, în apropiere de mânăstirea Pantocratorului, în chilia unui călugăr şi a ucenicului său, la 11 iunie 982.
După această minune, Icoana a fost transferată în biserica Protaton. Chiar şi chilia unde a avut loc vizita Arhanghelului a primit numele „Axion estin". Piatra pe care a scris Arhanghelul ca pe hârtie s-a păstrat şi a fost dusă prin hotărârea Patriarhiei de Constantinopol în palatul imperial „Sfântul Ştefan".
Sfântul Cosma melodul (14 oct.) alcătuise în anul 720 rugăciunea „Ceea ce eşti mai cinstită..." - , intrată rapid în cult. Arhanghelul Gavriil a fost cel prin care Dumnezeu a binevoit să o completeze, care s-a arătat în chip de călugăr ucenicului din Athos. Icoana în faţa căreia s-au rugat împreună ucenicul şi Arhanghelul era de tip Eleousa, care, pe parcursul rugăciunii şi o vreme după aceea, a strălucit cu lumină nepământească.
Gavriil Arhanghelul a fost primul care a rostit (sau a cântat) „Cuvine-se cu adevărat să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi preanevinovată şi Maica Dumnezeului nostru", urmând abia apoi „Ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul L-ai născut, pe tine cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu te mărim".
Minunea nu e lucru de mirare, pentru că „se cuvenea"... o rugăciune de preacinstire a Maicii Domnului, alcătuită şi de îngeri şi de sfinţi, pentru Împărăteasa îngerilor, cea fără de asemănare între sfinţi.
Cuvintele de înger s-au imprimat în inima ucenicului care le-a dorit scrise spre păstrare. Se cunoaşte că în acest fel s-a arătat cine era călugărul venit în chilie, la privegherea de noapte, căci Gavriil Arhanghelul a scris cu degetul pe o ţiglă (după alte surse, pe o piatră), cuvintele de completare. De-acolo, rugăciunea s-a răspândit în forma completă, în toată Ortodoxia, după îndemnul mesagerului ceresc.
Mai mult, imnul „Cuvine-se cu adevărat" a fost introdus la puţin timp după minune în cadrul Sfintei Liturghii, imediat după sfinţirea darurilor de Pâine şi Vin. Auzim acum, înaintea Mântuitorului prezent prin Sfintele Daruri, cum se aduce laudă Maicii Acestuia, Theotokos... prin guri de oameni şi glasuri îngereşti.
Icoana din chilia ucenicului athonit a fost mutată îndată la Karyes.
Şi ea, pe lângă "ţiglă", era o mărturie a minunii petrecute. Apoi, răspândită (mai ales în Rusia) prin multe copii, a primit numele de „Axion estin" după numele rugăciunii, fiind extrem de îndrăgită şi iubită. Icoana mai este pomenită împreună cu Soborul Sfântului Arhanghel Gavriil, în ziua de 13 iulie.

Icoana „Ochiul neadormit" („Nedremliușe Oko")

Icoana „Ochiul neadormit" („Nedremliușe Oko") a aparținut mai întâi familiei evlavioase a unui predicator celebru, protopopul Rodion Putiatin (1807-1869), de la catedrala Schimbarea la Față din Ribinsk. După moartea lui, a fost donată de fiica sa unei bisericuțe ce aparținea de mănăstirea de maici din apropierea orașului Ribinsk.
Icoana a devenit faimoasă prin vindecări și faceri de minuni. Numele ei este legat de inscripția de sub icoană: „Eu dorm, dar inima Mea veghează" (Cântarea Cântărilor 5, 2). După închiderea bisericii, în anii 1920-1930, icoana a fost păstrată de Arhiepiscopul de Kostroma și Galich, Cassian. Înaintea morții, Cassian a încredințat icoana succesorului său în scaun, Arhiepiscopul Alexandru, lăsându-i ca testament să o mute în catedrala din Ribinsk, când vremurile vor fi prielnice revigorării duhovnicești. În 22 august 1997, în timpul unei vizite la Ribinsk a Patriarhului de atunci Alexei II al Moscovei și al întregii Rusii, Arhiepiscopul Alexandru a așezat icoana „Ochiul neadormit" în catedrala amintită, împlinind dorința defunctului. Icoana din Ribinsk este în stil italian, în care Preasfânta Fecioară Îl privește cu o oarecare tristețe pe Fiul său, Care doarme. Dânsa își sprijină brațul stâng pe o masă. Inscripția icoanei are următoarea semnificație: Mântuitorul și binecuvântata Sa Maică veghează neîncetat la mântuirea noastră. O altă Icoană „Ochiul neadormit" se află în orașul Uglih, în mănăstirea Botezului Domnului. Și aceasta este străveche și făcătoare de minuni. Ea a fost donată mănăstirii în 1848, de către A. V. Lebedeva. Este renumită pentru vindecări. Icoana din Uglih este tot în stil italian. Rugăciunile înaintea acestei Icoane sunt de tipul: „Preasfântă Fecioară, veghează cu ochiul tău cel neadormit asupra noastră, a celor adânciți în somnul cel greu al păcatului, și roagă-L pe Fiul tău pentru noi, să păzească inimile noastre!" Potrivit altei interpretări, numele icoanei, „Ochiul neadormit", Îl vizează cu precădere pe Hristos, El fiind Cel Care doarme în brațele Maicii Sale. Chiar dormind, Lui Îi pasă de mântuirea oamenilor. Pe lângă icoanele „Ochiul neadormit", în stil italian, există și reprezentări răsăritene ale aceleiași icoane. Acestea Îl prezintă pe Iisus copil ca de 12 ani, dormind, în timp ce Maica Domnului, alături, Îi veghează somnul. Preasfânta Fecioară nu e singură, ci apare însoțită de îngeri și, în unele reprezentări, de Tatăl și de Sfântul Duh. Semnificația icoanei este aceeași: chiar și dormind, Mântuitorul veghează și lucrează la mântuirea oamenilor, în timp ce, în smerenia Sa, Se lasă El Însuși vegheat de Maica nenuntită. Motivul Mântuitorului Care doarme, fără a uita de mântuirea oamenilor, este și el biblic: „Și intrând El în corabie, ucenicii Săi L-au urmat. Și iată, furtună grea s-a făcut pe mare, încât corabia se acoperea de valuri; iar El dormea. Și venind ucenicii la El, L-au trezit, zicându-I: Doamne, mântuiește-ne, că pierim! Și Iisus le-a zis: De ce vă este frică, puțin credincioșilor? Atunci S-a ridicat, a certat vânturile și marea și s-a făcut liniște mare." (Matei 8, 23-26)

Icoana Maicii Domnului „Chivernisitoarea casei" sau „Ekonomissa"

După o vreme de la întemeierea mânăstirii athonite (cunoscută drept Marea Lavră), de catre Sfântul Atanasie Athonitul în sec. X, s-a întâmplat că în zonă a fost secetă şi nu s-a obţinut nicio recoltă.
Numeroşii călugări care veniseră aici, treptat, au plecat, din cauza foametei. Ultimul rămas, Sfântul Atanasie, deşi era postitor încercat, s-a hotărât într-o zi să părăsească şi el lavra.
Pe drumul spre Kareia, când s-a oprit să se odihnească, s-a întâlnit cu o femeie. Bătrânul călugăr s-a speriat şi s-a întrebat imediat cum a reuşit să pătrundă o femeie în Sfântul Munte, când acest lucru este interzis. Fără să excludă posibilitatea unei ispite, el şi-a făcut semnul Sfintei Cruci şi a vrut să treacă mai departe.
- Unde te duci? l-a întrebat femeia necunoscută.
- Sunt un călugăr de aici şi nu e nevoie să ştiţi unde mă duc! a răspuns el, scurt şi repezit.
- Dacă eşti călugăr, ar fi trebuit să fii mai politicos, mai încrezător, mai sincer şi mai smerit, aşa cum se cuvine. Eu ştiu ce te frământă şi te pot ajuta, dar aştept ca întâi tu să-mi spui.
Observând-o cu atenţie, văzând că totul din atitudinea, îmbrăcămintea şi privirea ei impune respect, bătrânul Atanasie i-a împărtăşit Doamnei durerea sa.
- Şi tu, pentru o bucată de pâine, îţi părăseşti mânăstirea, care ar trebui să rămână de veghe de-a lungul veacurilor? Ăsta e spiritul monahismului? Unde-ţi este credinţa? Întoarce-te! Eu te voi ajuta şi le vei avea pe toate din abundenţă, numai să nu-ţi părăseşti locul de sihăstrie.
- Dar cine eşti tu?
- Eu sunt Cea slăvită în mânăstirea voastră, Maica Domnului tău.
- Mi-e teamă să mă încred în aceste cuvinte, ştiu că ispitele diavoleşti sunt multe şi felurite. Cum mă puteţi convinge că spuneţi adevărul?
- Loveşte această piatră cu toiagul, şi atunci vei şti cine vorbeşte cu tine. Din acest moment voi fi pururea Chivernisitoarea şi Ocrotitoarea lavrei pe care aţi ridicat-o.
Atanasie a lovit piatra şi ea s-a spart ca lovită de fulger, ţâşnind în acel loc un izvor. Abia atunci el a vrut să se arunce la picioarele Maicii Domnului, însă ea dispăruse. El s-a întors la marea lavră şi a constatat că magazia era plină cu toate cele necesare.

Pentru comemorarea minunii, mânăstirea nu are nici până astăzi un administrator, ci doar un ajutor de administrator, pe primul loc fiind... Maica Domnului din Icoana Ekonomissa (Oikonomissa).
O asemenea Icoană a fost pictată şi instalată în mânăstire. Maica Domnului este înfăţişată pe tron, cu Pruncul Iisus, însoţită de Sfântul Mihail din Sinada, în dreapta, şi de Sfântul Atanasie Athonitul, în stânga, care ţine în mână lavra în miniatură, oferită Preasfintei Născătoare de Dumnezeu prin acest simbol.
Izvorul minunat curge şi astăzi, apa având puteri tămăduitoare. Pe locul minunii s-a construit o bisericuţă cu hramul Izvorul tămăduirii, unde se află de asemenea o Icoană ce reprezintă minunea întâmplată, înaintea căreia arde neîntrerupt o candelă.
Aşadar, minunea de demult a dat prilejul pictării a două Icoane: Ekonomissa, cea din incinta mânăstirii, o arată pe Maica Domnului, Chivernisitoarea lavrei şi mijlocitoarea noastră la Dumnezeu, iar o alta relatează minunea, înfăţişând izvorul şi pe Sfântul Atanasie dialogând cu Stăpâna noastră.
Numai prima dintre ele poartă numele de Ekonomissa şi este considerată făcătoare de minuni. După ea s-au realizat numeroase copii, în spaţiul ortodox, având dată de sărbătorire la 22 iunie.

Icoana Maicii Domnului Panaghia Tricherousa „cu trei mâini"

Istoria acestei Icoane este bine cunoscută, în general, numai că mai există unele nedumeriri printre unii creştini, cu privire la: ale cui sunt cele trei mâini? Ale Maicii Domnului? Ce taină să fie la mijloc? Chiar şi unii iconografi, care au pictat copii după Sfânta Icoană, au lăsat o interpretare eronată în acest sens, ca şi cum ar fi vorba despre cele trei mâini ale Născătoarei de Dumnezeu.

În realitate, uneia dintre Icoanele Maicii Domnului realizate după tiparele canonice, i-a fost adăugată o mână de argint, în partea de jos, drept mulţumire şi recunoştinţă nemărginită, din partea Sfântului Ioan Damaschinul, apărătorul cinstirii Sfintelor Icoane. Acestuia i se tăiase mâna dreaptă, ca să nu mai scrie cu atâta har şi dar despre frumuseţea Icoanelor.

Fusese acuzat de trădare, înaintea califului Damascului, de către împăratul iconoclast Leon al III-lea Isaurul (717 - 740), fiind mutilat prin execuţie publică.

În vis, pe când dormea alături de mâna cea tăiată (obţinută cu greu de la calif), Sfântul Ioan a fost vindecat, mâna lipindu-i-se la loc, prin minunea de netăgăduit a Maicii Domnului.

Icoana astfel innoită, a poposit o vreme la mânăstirea Sfântul Sava, apoi, pentru o scurtă perioadă de timp în Serbia, după care, în timpul invaziei turce din sec. al XIII-lea, a ajuns singură la mânăstirea Hilandar din Muntele Athos. Cum poate ajunge o Icoană singură undeva? În acest caz, credincioşii puseseră Icoana pe spinarea unui măgar care... a ştiut unde trebuie dusă - aşa a binevoit să arate Dumnezeu supunerea animalelor faţă de El.

De atunci, Icoana a rămas la Hilandar, unde este cinstită ca "egumen", toţi călugării luand binecuvântare de la ea pentru orice ascultare.

Întorcându-ne puţin la prima dintre minunile înfăptuite de Preasfanta Născătoare de Dumnezeu, cu Sfântul Ioan Damaschinul, aşa a plăcut Maicii Domnului: să ridice nu numai durerea Sfântului, ci să-i dea puterea să scrie mai departe, spre slava lui Dumnezeu - căci mâna dreaptă i se tăiase - demonstrând şi puterea lui Dumnezeu în faţa necredincioşilor. Oare cum au reacţionat cei care l-au văzut pe Sfânt a doua zi cu mâna pusă la loc?