Icoana Maicii Domnului cu Pruncul de la Sfânta Mânăstire Pissiota

Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, de la Sfânta Mânăstire Pissiota, este cunoscută ca find o icoană făcătoare de minuni, impresionând înainte de toate prin faptul că, indiferent unde te afli în sfânta biserică, Maica Domnului priveşte permanent spre tine, amintind simbolic faptul că Maica Domnului,

Icoana cu trei mâini de la Biserica „Maica Precista"

Biserica „Maica Precista" din Ploiești adăpostește o icoană făcătoare de minuni. La icoană s-au rugat, de-a lungul timpului, personalități importante precum Mihai Eminescu, Mihail Kogălniceanu, actorul Toma Caragiu, istoricul Nicolae Iorga.

Maica Domnului – „Trandafirul cel neveștejit”

Icoană făcătoare de minuni. Preasfânta Născătoare de Dumnezeu în mâna dreaptă îl ţine pe Dumnezeiescul Său Fiu, iar în stânga ţine un crin alb. Această floare simbolizează floarea neveştejită a fecioriei şi neprihănirii Preacuratei Fecioare cărei Sfânta Biserică i Se adresează: „Tu eşti rădăcina fecioriei şi Floarea cea Neveştejită a curăţiei".

Nu se cunoaşte când şi unde a apărut această icoană în Rusia. Denumirea ei „Floarea cea Neveştejită" vine din cântările închinate Maicii Domnului. Pe unele icoane în locul crinilor sunt zugrăviţi trandafiri sau alte flori. Icoanele făcătore de minuni „Floarea cea Neveştejită" erau răspândite în Rusia de la Perm (Ural) până în Poltava (astăzi Ucraina), tămăduind mulţi bolnavi.

Se prăznuieşte pe 3/16 aprilie.

I se roagă pentru păzirea vieţii curate şi drepte. Ajută la alegerea corectă a soţului sau a soţiei. Rugăciunea fierbinte şi sinceră către această icoană ajută la dezlegarea conflictelor din familie. Se săvârşesc multe vindecări ale bolnavilor.

ICOANA FACATOARE DE MINUNI "CAUTA LA SMERENIA"

     Prima atestare documentara referitoare la icoana Cauta la smerenia trimite la indepartatul an 1426, in unul din vechile hrisoave bisericesti fiind amintita minunea pe care a aratat-o aceasta icoana, prevestind nenorocirile ce aveau sa se abata asupra locuitorilor din partile Pskovului - din ochiul drept al Preacinstitului chip curgea sange, atat in locul in care statea, cat si pe drumul spre Pskov. Acestei intamplari i-au urmat un sir de evenimente tragice - foamete, pojaruri inspaimantatoare, navalirea cneazului lituanian Vitovt asupra pamanturilor pskoviene… Icoana se pastra la catedrala Sf. Treime din Pskov, alaturi de alte mari sfintenii bisericesti, multe dintre care nu au ajuns, insa, pana in zilele noastre. Incendiile carora Pskovul era deseori expus, au facut sa se piarda si aceasta icoana facatoare de minuni. 

     Insa conform unei stravechi traditii, de pe icoanele care s-au proslavit prin minuni mari, se obisnuia sa se faca copii, pentru a arata pietatea fata de chipul indragit al Preacuratei. Icoana Cauta la smerenia are doua astfel de copii - prima (sec. XVII) se afla pana in prezent la manastirea de maici a Inaltarii Domnului din Kiev, iar a doua (sec. XIX) - infrumuseteaza biserica principala a manastirii de frati “Intrarea Maicii Domnului” din acelasi oras. In aceasta manastire icoana a fost adusa de catre schimonahia Teodora (Totki), aceasta avand-o spre pastrare de la parintele Boris Kvasnitki, proprietarul ei, care a fost represat in anii 30 ai secolului trecut de catre bolsevici, perioada din care dateaza si prima inchidere a lacasului. Pentru prima oara icoana a ajuns la Manastirea Intrarii Maicii Domnului in 1941, cand Ucraina era ocupata de germani. In 1961 manastirea a fost inchisa pentru a doua oara, iar icoana se pastra in chilia maicii Teodora, de la manastirea de maici a Inaltarii Domnului. Icoana revine peste treizeci de ani in manastirea locala, unde a ramas pana in prezent. In timpul calatoriilor sale icoana Cauta la smerenia a aratat lumii nenumarate minuni si semne, a vindecat nenumarati credinciosi. 

     Conform spuselor maicii Teodora, icoana a vindecat o fata surdomuta, care se ruga la ea impreuna cu bunica sa si a inceput dintr-odata sa vorbeasca. Fiind intrebata cum s-a intamplat aceasta minune, fetita a raspuns: “Aceasta tanti a suflat spre mine”. 

     In vara anului 1993 icoana a uimit printr-o noua minune enoriasii manastirii, intreaga populatie a Kievului si nu numai. Dupa ce s-a observat o intunecare a tonurilor in care era pictata icoana, s-a crezut ca aceasta necesita o restaurare, a fost scoasa sticla care o acoperea, si mare a fost mirarea cand s-a descoperit ca culorile icoanei au ramas intacte. In schimb, pe sticla s-a imprimat cu exactitate si in mod miraculos chipul Maicii Domnului, in nuante argintii. Vestea acestei minuni s-a raspandit rapid, iar in manastire au inceput sa vina un numar urias de pelerini. Mitropolitul Vladimir (Sabodan) al Kievului si al Intregii Ucraine a binecuvantat sa se efectueze o investigatie stiintifica a acestui fenomen unic. Savantii, ajutati de un aparataj ultramodern, au incercat sa dea o explicatie a aparitiei imprimarii pe sticla, insa pana la urma au ajuns la concluzia ca acest fenomen este una dintre marile minuni ale secolului XX. 

     La 22 noiembrie 1995 Sinodul Bisericii Ortodoxe a Ucrainei a decis ca icoana Cauta la smerenia , in urma acestei minuni precum si a nenumaratelor vindecari savarsite prin ea, sa fie considerata facatoare de minuni si praznuita pe 16 septembrie. In perioada rece a anului icoana se afla acasa, intre zidurile natale, iar odata cu incalzirea timpului, ea porneste in adevarate calatorii misionare prin intreaga Ucraina, dar si dincolo de hotarele ei. Minunile savarsite de ea au intors multa lume la credinta, au salvat vieti si au tamaduit suflete. Icoana este invitata si asteptata cu nerabdare departe de bastina ei, fiind solicitata pentru mult timp inainte.

Icoana Maicii Domnului Tricherousa

Maica Domnului Tricherousa – Manastirea Hilandar.Aceasta este icoana amintita in viata Sfantului Ioan Damaschin. Ca aparator infocat al cinstirii sfintelor icoane, acesta a fost aspru pedepsit de catre iconoclasti: i-au taiat mana dreapta, spre a nu mai scrie in apararea sfintelor icoane. Punand in fata icoanei mana taiata, acesta se ruga cu lacrimi Maicii Domnului sa nu-l treaca cu vederea, ci sa-l ajute. Maica Domnului, cunoscand iubirea si credinta lui Ioan cel din Damasc, i-a vindecat rana, mana cea taiata lipindu-se la locul ei si luand din nou viata. In cinstea acestei minuni, icoana din Manastirea Hilandar pastreaza o copie de argind a mainii Sfantului Ioan Damaschin. Pana in secolul al XII-lea, icoana a fost pastrata in Lavra Sfantului Sava. Aceasta a fost oferita mai apoi Sfantului Sava, arhiepiscopul Serbiei si intemeietorul Manastirii Hilandar, cu ocazia unei vizite in Tara Sfanta. Acesta a luat icoana in Serbia, iar mai apoi, in chip minunat a ajuns in Sfantul Munte Athos. In vremea unei rascoale civile din Serbia, in timpul domniei Regelui Urosh al V-lea, catarul care purta icoana in fata armatei s-a pierdut, ajungand in chip necunoscut la Hilandar. Una dintre minunile Maicii Domnului, savarsite in Manastirea Hilandar, a avut loc in momentul in care calugarii au inceput sa se certe pentru a ocupa postul de staret. In acel moment, icoana Maicii Domnului Tricherousa a plecat singura, de unde era pusa mai inainte, si s-a asezat in scaunul de staret. Un calugar pustnic, cu viata sfanta, a venit la manastire si a spus celor de aici urmatoarele: “De acum inainte, pentru a evita mahnirea si cearta, nici un staret nu va mai fi ales in Manastirea Hilandar, din moment ce insasi Maica Domnului ocupa aceasta pozitie si conduce manastirea.” Manastirea Hilandar, cu viata de obste, se conduce astazi dupa principii idioritmice, fiecare calugar ingrijindu-se de ale sale.

Icoana Maicii Domnului de la Manastirea Harbovat

Icoana Facatoare de Minuni a Maicii Domnului (65x98 cm) a fost adusa in Basarabia de colonelul Nicolae Albaduev la sf. sec. XVIII. Dupa moartea acestuia in razboiul ruso-turc, mama lui a donat icoana Sfintei Manastiri Harbovat. Aflandu-se aici, icoana a supravietuit trei incendii, de fiecare data fiind gasita in cenusa, neatinsa de flacari. In 1816 Stefan Lupu o imbraca intr-un vesmant de argint impodobit cu pietre scumpe.
     Treptat vestea despre darul facator de minuni al icoanei s-a raspandit in tot tinutul. Oamenii veneau la Icoana Maicii Domnului ca la o ultima speranta, ca la ultima sansa de izbavire de boli, nevoi etc.
     Credinciosii din Chisinau au rugat ca Icoana Maicii Domnului sa fie adusa pentru o perioada a anului in oras. Cererea lor a fost semnata la 17 ianuarie 1859. Astfel accesul la Icoana Facatoare de Minuni s-a largit. Ea putea fi invitata chiar acasa. In anii interbelici icoana era purtata pe trasee stabilite din timp, ce intersectau aproape tot teritoriul tinutului. Cortegiul insotitor uneori lua o amploare de nedescris. Deplasarile Icoanei Maicii Domnului se transformau in adevarate sarbatori ale spiritului ortodox.
     In ultimii ani Icoana Facatoare de Minuni a Maicii Domnului se afla in incinta Catedralei Mitropolitane „Nasterea Domnului”, cu exceptia Postului Mare, cand se intoarce la Manastirea Harbovat. La Chisinau, in fiecare vineri, la ora 7.00, in fata icoanei se savarseste Acatistul Acoperamantului Maicii Domnului, oficiat de IPS Vladimir, Mitropolitul Chisinaului si al Intregii Moldove, impreuna cu un sobor de preoti din municipiul Chisinau.
     Insotind Icoana Facatoare de Minuni prin sate, orase, spitale, scoli intreprinderi, case particulare etc., ne-a impresionat dragostea, credinta si bucuria spirituala cu care oamenii o primesc. Ne-au minunat rugaciunile fierbinti cu lacrimi facute de credinciosi, inclusiv de cei din generatia tanara, in fata Sfintei Icoane. Ei se inchina icoanei ca insusi Domnului nostru Iisus Hristos si insasi Maicii Domnului.
     Ne-am convins ca Dumnezeu isi are alesii Sai si alesele Sale si ca, in ciuda ateismului militant din timpul sovietic si a inertiei ateiste ce inca mai persista in societate, s-a mai pastrat duhul credintei vii in Mantuitorul nostru Iisus Hristos, redat in Sfanta Evanghelie.

Minunate vindecari savarsite prin Sfanta Icoana:

     Din momentul aducerii Sfintei Icoane la Manastirea Harbovat, multi dintre credinciosii care au nazuit cu rugaciune fierbinte s-au invrednicit, prin mijlocirea Imparatesei Cerurilor, de vindecarea diferitelor boli si usurarea in nevoile lor. De atunci semnele minunilor si ale vindecarilor se inmultesc spre slava Preacuratei si Milostivei Aparatoare a neamului crestinesc.
     Din scrisoarea generalului de infanterie Ioan N. Inzov, adresata staretului Manastirii Harbovat, arhimandritului Ioanichie aflam ca P. Diordiev, care suferea de alienare mintala, fiind trimis la manastire, dupa rugaciunile facute inaintea Sfintei Icoane, a fost miluit prin Imparateasa Cerurilor cu vindecare desavarsita.
     Ioan M. Grecin-Liudvigski, fiu de comerciant din comuna Putintei, si sotia sa Maria, in declaratia lor din 23 septembrie 1861, prezentata staretului Manastirii Harbovat, arhimandritului Ieronim, marturisesc ca Maria a suferit de o strasnica boala de dinti, care ii provoca dureri cumplite in tot corpul si junghiuri, ea nemaiputand sa mearga si pirzandu-si orice nadejde. Boala a durat din decembrie 1860 pana in aprilie 1861, cand Maria a fost adusa in fata Icoanei Facatoare de Minuni (intre satele Dascova si Bravicea, icoana fiind in trecere de la Chisinau la Harbovat), unde a varsat lacrimi si s-a rugat Imparatesei Ceresti sa o miluiasca. A doua zi s-a marturisit si s-a impartasit cu Sfintele Taine, simtindu-se apoi cu desavarsire sanatoasa.
     Preotul T. Lascu povesteste un caz nu mai putin uimitor. Este vorba de epitropul bisericii din Gordinesti Alexandru Dementi, care in anul 1863 a fost paralizat naprasnic in partea stanga a capului, dimpreuna cu ochiul stang, limba si mana. Vazand ca toate incercarile de ajutor ale rudelor sunt zadarnice, el a nazuit la ajutorul Maicii Domnului, a cerut sa se slujeasca Acatist si Tedeum inaintea Sfintei Icoane de la Harbovat. Apoi si el insusi s-a pus pe rugaciuni fierbinti catre Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu. Si iata ca s-a invrednicit de vindecarea bolii sale, facandu-se iarasi sanatos.
     Olga Podguski din Cainarii Vechi, in scrisoarea sa din 12 august 1902 noteaza: „Sora mea, o invatatoare sarmana, avea o copila, ce zacea in pat, slabanoaga, vreme de doi ani, neputandu-se nici ridica. Respiratia ii era foarte anevoiasa din pricina slabiciunii pieptului, iar in spate ii crescuse o cocoasa. Iata insa, ca, inainte de a pleca eu la Harbovat, am fost pe la sora mea si, privind cu mare jale copila, am zis surorii mele: „Stii tu ce gand mi-a venit? Am sa incredintez aceasta copila Maicii Domnului si am sa dau rugaciuni inaintea Icoanei Facatoare de Minuni din Harbovat”.
     Deci, rugandu-ma eu, nevrednica, cu multe lacrimi, Maicii Milostive timp de doua zile, am cerut de au slujit preotii si Tedeum, dand o prescura si o Liturghie. Dupa ce m-am intors acasa, am dat prescura surorii mele, impreuna cu o camasa noua, ce o luasem si o pusesem inaintea icoanei Maicii Domnului in timpul cand m-am rugat.
     Cu aceasta camasa sora mea a imbracat copila si i-a dat o bucatica de prescura sa manance.
     Si iata ca, dupa acestea, in scurt timp, fetita a inceput a se ridica si a umbla, iar cocoasa s-a ascuns, ca si cum n-ar fi fost niciodata.”
     Ludmila saptefrati, medic de familie din Negureni, Telenesti, a istorisit cum, in 1994, fetita ei de doi ani - Iuliana - s-a vindecat intr-un chip minunat de arsuri in urma rugaciunilor fierbinti ale intregii familii la Icoana Maicii Domnului. Copilul a avut arsuri de gradul III si IV la ambele maini si se afla intr-o stare grava dupa prima operatie. A doua interventie a medicilor, spre mirarea lor, a avut un efect miraculos si a inlaturat urmarile arsurilor.
     Parascovia Ureche din satul Scorteni, Orhei, in marturisirea sa, povesteste despre intamplarea minunata pe care a trait-o in anul 1997. Atunci, in preajma sarbatorii Sf. Arh. Mihail si Gavriil, fiind bolnava de picioare si avand insuportabile dureri de cap, a iesit sa intampine Icoana Facatoare de Minuni si a trecut pe sub aceasta sfintenie. Brusc ei, care abia isi simtea picioarele, i-a venit ideea sa petreaca icoana pana la marginea satului (5 km dus + 5 km intors = 10 km). Drumul a fost usor si dupa aceea durerile din picioare au parasit-o. Rugaciunile catre Maica Domnului, care, din acea zi, au insotit-o in permanenta, i-au luat si suferinta durerilor de cap.
     Olga Croitoru din Ordasei, Telenesti a suferit de un viciu cardiac pronuntat (a fost si operata) pana in decembrie, 2002, cand in satul ei a sosit Icoana Facatoare de Minuni. Trecand pe sub icoana, cu credinta si rugaciuni inaltate la Maica Domnului, a simtit o fierbinteala puternica in tot corpul si, dupa aceea, inima ei a uitat de aritmii si nu o mai deranjeaza.
     Tot in decembrie, 20 02, in timpul aflarii Icoanei Maicii Domnului la Ordasei, calugarii-insotitori, impreuna cu parohul bisericii din sat, parintele Vitalie Saptefrati, au facut, la invitatia directiei scolii, un Tedeum in incinta acestei institutii, care nicidecum nu putea iesi din reparatie. Dupa un timp scurt, conform cuvintelor directoarei, s-au gasit toate cele necesare si scoala, bucurandu-i pe toti cu noua sa infatisare, si-a reluat ritmul normal de lucru.
     P arintele Boris Boldescu din Verejeni, Telenesti a fost martorul unui caz minunat, intamplat in parohia sa. Intr-o vara calduroasa si secetoasa, icoana Maicii Domnului de la Manastirea Harbovat, trecand prin Verejeni, la solicitarile satenilor, poposea in casele lor. In pragul unei case, parintele Boris, impreuna cu insotitorii icoanei si cu familia-gazda, au vazut aievea cum din ochii Prea Sfintei Nascatoare de Dumnezeu s-au prelins lacrimi. De ce plangea Maica Domnului? Din cauza secetei, lipsei ploii pe ogoare? Sau din cauza secetei noastre sufletesti, lipsei credintei in sufletele noastre?
     Sirul minunilor, cu siguranta, este mult mai mare. Atat doar, ca noi, asemeni celor noua leprosi din pilda evanghelica, uitam sa multumim pentru vindecari si minuni sau o facem numai oral, prin telefon, lipsind urmasii de marturiile scrise.

     Icoana Maicii Domnului de la Harbovat a fost si ramane a fi o adevarata ocrotitoare a credinciosilor din Moldova.

Icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului de la Gura Humorului

Icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului de la Gura Humorului,judetul Suceava.Icoana se afla in incinta  bisericii "Sfinții Împărați Constantin și Elena".Puterea tămăduitoare a Sfintei Icoane a ajuns și în străinătate, astfel ca persoane, în special, din Germania și America au venit și s-au închinat Maicii Domnului, cerând sprijin și ajutor în rezolvarea nevoilor. Pana acum, de-a lungul anilor, sunt cunoscute multe fapte deosebite, de miracol, săvârșite de Sfânta Icoana: vindecare de orbire, tot felul de boli și chiar cancer, epilepsie, descoperirea unor furturi de bani, reușite la procese grele, la operații, la examene, în călătorii sau plecări în străinătate.coana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului din Gura Humorului este căutată și venerata de credincioșii care își exprima doleanțele lor prin pomelnice care sunt lăsate în jurul icoanei.

Sursa:http://www.gurahumorului.info

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Secu “Cipriota”

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Secu  numită “Cipriota”, o icoană îndeobşte cunoscută ca făcătoare de minuni, eşte aşezată in biserica cea mare din Mănăstirea Secu. Aflată la o distanţă de numai 4 kilometri de soşeaua Târgu Neamţ – Pipirig, la poalele Muntelui Vasan, având înfăţişarea unei cetăţi medievale, cu ziduri groase si turnuri de apărare, Mănăstirea Secu este o vatră monahală de intensă trăire duhovnicească a cărei vechime se ridică la aproape 500 de ani..Oferita de Domnitorul Vasile Lupu in anul 1647, ca semn de pretuire deosebita fata de Mitropolitul Varlaam, marele carturar si credinciosul sau sfatuitor. Aceasta pretioasa icoana se numeste Cipriota intrucat a fost adusa din Insula Cipru.n perioada 1647-1718 ea a stat in Biserica „Sfantul Nicolae” din Cetatea Neamtului, supusa canonic din 1646, de catre acelasi domnitor, Manastirii Secu. Deoarece in 1718 Cetatea Neamtului a fost distrusa din ordinul turcilor in timpul Domnitorului Mihail Racovita, obiectele importante ale Bisericii Sfantul Nicolae au fost aduse la Secu, printre ele aflanduse si Icoana Cipriota, ce va fi asezata in Biserica Schitului „Sfantul Nifon” pana in 1758, cand este adusa in Biserica cimitirului manastirii. Mult mai tarziu, in 1876, icoana va fi asezata in biserica mare, unde se afla si in prezent.

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Ghiughiu

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Ghiughiu,Icoana Maicii Domnului cu Pruncul – Siriaca din Mănăstirea Ghiughiu, renumită ca icoană făcătoare de minuni, este o culme a artei sacre siriene, venită din părţile creştinilor sirieni, in secolul al XVI-lea.La mai putin de cinci kilometri de Ploiesti se afla unul dintre cele mai cunoscute lacasuri de cult din Prahova, Manastirea Ghighiu. Icoana a ajuns in România in anul 1958, ea fiind adusă de către episcopul Vasilios Samaha si oferită Patriarhului Justinian Marina, in urma unui vis in care Maica Domnului i-a cerut sa îi ducă icoana in acest loc. Icoana a fost adusă din Siria si depusă in Catedrala Patriarhala din Bucureşti. Se spune că Maica Domnului i-a cerut Preafericitului Patriarh, in vis, să îi ducă icoana siriaca la Mănăstirea Ghighiu.

Icoana Maicii Domnului „Umilenie”

Icoana Maicii Domnului „Umilenie” (chipul nefăcut de mână), ce se află în procesiune la Mănăstirea Slătioara – Râşca.

Icoana Maicii Domnului <Umilenie> este una dintre multele icoane făcătoare de minuni ale Rusiei. În momentul de faţă, acest sfânt chip este făcător de multe semne şi minuni, prin darul Maicii Domnului, arătate mai ales prin curgerea mirului, care se poate vedea asemenea unor picături ce se preling din partea de sus a icoanei, pe sub acoperământul de sticlă cu care este protejată icoana. În partea de jos, la interior, bumbacul, special aşezat, este îmbibat de curgerea mirului.Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni şi izvorâtoare de mir „Umilenie” a apărut „prin minunea Sa într-o familie de creştini evlavioşi din localitatea Locoti, regiunea Breansk din Rusia, fostă moşie a marelui cneaz Mihail Romanov, fratele mai mic al ţarului Nicolae al II-lea. „Natalia Nicolaevna Muraşchina cumpărase, în anul 1999, două calendare ortodoxe pe coperta cărora era Icoana Maicii Domnului <Umilenie>, calendare expirate, care stăteau prăfuite printre alte produse, pe raftul unui magazin. Le-a dus acasă şi a decupat doar imaginile cu Maica Domnului, pe care le-a apus, mai apoi, pe perete, ca icoane. Pe 2 noiembrie, în anul 1999, dintr-una dintre icoane a început a izvorî mir”, ne-a povestit Mihail Gavriloi.

Femeia, medic de profesie, foarte credincioasă, a stat de vorbă cu mai mulţi oameni, cărora le-a povestit despre faptul că din icoană curge mir frumos mirositor, „mireasmă puternică de flori ce dădea senzaţia de curăţenie şi prospeţime”.

Unii au fost sceptici, dar ea nu s-a lăsat intimidată şi a crezut că este o minune. S-a dus la un meşter pentru a îmbrăca icoana în metal preţios şi a face un chivot pentru „Umilenie”. Când a scos icoana de pe perete, să o ducă la meşter, Natalia Nicolaevna Muraşchina a observat că pe spatele icoanei a apărut „chipul necreat de mâna omului al Maicii Domnului, care era cauza emanării acelei miresme uimitoare”.

Icoana facatoare de minuni de la Ulma(copie icoana de la Poceaiev)

Icoana de la Ulma

La Biserica de la Ulma se află o icoană a Maicii Domnului identică cu icoana făcătoare de minuni de la Mănăstirea Poceav (Ucraina),adusă de la Lavra Pecerskaia din Kiev şi care este aurită şi realizată într-un stil deosebit, unde credincioşii se vor putea închina. De asemenea, în biserica se află si părticele de sfinte moaşte ale Sfinţilor Amfilohie şi Iov, sfinţi tămăduitori şi făcători de minuni de la Poceaev.

Ulma este o comună din judeţul Suceava, regiunea Nord-Est, România. Centrul comunei se află la 47.889750 - latitudine nordică şi 25.289382 - longitudine estică. Pentru a ajunge la Biserica din Ulma trebuie sa ajungeti in Suceava,de aici in Radauti,Vicov(la intersectie cu Putna mergeti in dreapta),Straja-Brodina-Nisipitu-Ulma.Din Brodina pana in Ulma o sa fiti incantati de peisajul mioritic nemaipomenit de frumos oferit de zona Bucovinei.Daca doriti sa va cazati o puteti face inVicovul de Sus, Putna,Sucevita,Radauti.

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului - Hodighitria

Hadighitria(ingrumatoarea)

O alta icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului se alfa la Manastirea Mihai Voda din Bucuresti.In continuare o scurta prezentare istorica si actuala.Din consemnările cronicarului muntean Radu Popescu şi ale cronicarului maghiar Szamosközy Istvan aflăm că, pe vremea când Mihai era Ban al Craiovei, fiind condamnat la moarte de către Alexandru Vodă cel Rău, în drum spre locul execuţiei, a cerut voie gărzilor să intre să se închine în Biserica Albă-Postăvari (demolata in timpul regimului comunist). Aici s-a rugat în faţa icoanei Sfântului Nicolae, căruia i-a făgăduit că-i va înălţa o mănăstire în apropiere, dacă îl scapă de la moarte. Rugăciunea i-a fost ascultată şi, ajuns la locul execuţiei, călăul, speriat de chipul măreţ al Banului Craiovei, a aruncat securea spunând ca nu poate sa-l omoare pe acest om. Scăpând de la moarte, Mihai şi-a ţinut făgăduiala şi a ridicat Mănăstirea cu hramul Sfântului Nicolae, cunoscută sub numele de Mănăstirea Mihai Vodă, bijuterie arhitectonica, in prezent monument UNESCO.

În timpul regimului comunist, biserica a scăpat miraculos de buldozere. Se spune că în preziua demolarii, Ceauşescu ar fi avut un vis cumplit, ce l-a determinat să renunţe la demolare şi să accepte soluţia translatării. Astfel, biserica a fost translatată 289 m din Dealul Spirii (Dealul Uranus) în spatele clădirilor ce mărginesc Splaiul Independenţei, pe strada Sapienţei, după care a fost închisa şi nu s-a mai slujit in ea până în anul 1994. Pe placa din curtea bisericii sunt înscrise următoarele cuvinte:
Din relatările părintelui paroh Adrian Beldianu aflăm că a doua zi după sfinţirea bisericii, doamnele venite pentru curăţenie au constatat că Icoana Maicii Domnului, pictată pe un fond albastru deschis, crăpata pe mijloc şi deteriorată, este fierbinte si nu poate fi scoasa din lada in care se afla. Iniţial, parintele a crezut că Icoana s-a înfierbântat din cauza unor posibile lumânări aprinse în faţa ei, dar în biserică nu ardeau lumănari şi atunci părintele cu bucurie amestecată cu teama sfânta a constatat că este vorba de o minune. Văzând starea Icoanei, s-a gândit că Maica Domnului îl îndeamnă pe această cale să o restaureze.

În timpul lucrării de restaurare, realizată de una dintre cele mai cunoscute restauratoare, specialistă în icoane cantacuzine, Irina Predescu, a ieşit la iveală inscripţia cu numele Icoanei, Odighitria, însemnul donaţiei facute de monahul Ioan din Rusicon (Muntele Sfânt), anul 1666 şi semnătura acestuia. Odighitria (Hodighitria) înseamna “cea care te povaţuieşte şi care te întampina”, “te previne înainte de necazuri”. Icoana era un dar pentru Mihai Viteazul, insa a ajuns la Bucuresti la mult timp dupa moartea voievodului.

Până să primească răspuns, atât părintele, cât şi credincioşii au constatat cum Icoana începe să li se descopere în mod miraculos, la praznicile Sfinţiei Sale, îşi schimbă faţă, se îmbujorează, adunând sau desfăcând sfânta gură. În momentele de cumpană din timpul lucrărilor de restaurare a Bisericii Mihai Vodă, Icoana se întrista sau se lumina.

A urmat apoi cea mai mare minune traită de o credincioasă, care din cauza unei intervenţii chirurgicale a fost anunţată de doctori că nu va avea copii. Zdrobită de veste, s-a lăsat convinsă de o prietena să vină la biserica. Părintele a sfătuit-o şi i-a dat canon să săvarşeasca neîntrerupt, timp de 40 de zile, Paraclisul Icoanei Maicii Domnului, iar la sfarşit Acatistul Bunei Vestiri. Nu după mult timp, femeia l-a anunţat pe părinte ca va avea un prunc. S-a născut o fetiţă sănătoasa şi frumoasă, primul copil închinat Maicii Domnului Odighitria. Au urmat şi alte asemenea minuni, tineri care s-au casatorit, bolnavi care primeau alinare şi vindecare.

Mai tarziu, părintele paroh a primit Slujba şi istoricul Icoanei Maicii Domnului Odighitria din Mănăstirea Xenofon din Sfântul Munte Athos. Citind istoricul, părintele a constatat că toate minunile săvârşite în biserica Mănăstirii Mihai Vodă sunt aceleaşi cu cele ale Icoanei surori. A mai aflat un lucru nou că Icoana are şi darul izbăvirii de cancer. Părintele mai spune în “Cuvant înainte” la “Paraclisul Icoanei Preasfintei Născătoare de Dumnezeu”, tiparită cu binecuvântarea PS Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei si Teleormanului:

“Apoi am desluşit ceea ce eu duhovniceşte intuisem deja, ca Paraclisul Icoanei se citeşte întotdeauna urmat de Acatistul Bunei Vestiri; Maica Domnului m-a luminat.

A mai ramas un lucru spre desluşire: valoarea istorică. Am constatat, după ce am citit istoricul Icoanei din Xenofon că Icoana din Mănăstirea Mihai Vodă este cu 120 de ani mai veche decât prima. Cu nevrednicie, în urma celor ştiute de mine, consider că înaintea celor două a existat o icoana şi mai veche, care probabil, s-a pierdut sau stă ascunsă. Este prea mult să mă gândesc că icoana din “Mihai Vodă” ar fi prima. Dar ştiu că icoanele noi se pictau dupa cele vechi făcătoare de minuni, dupa un ritual foarte strict. Adică, se spală cu apă curată (prima apă scoasă din fântână in ziua aceea) Icoana făcătoare de minuni. Apoi, cu apa astfel sfinţită, se spală lemnul icoanei celei noi, gata pregatit pentru a fi pictat, pentru ca darul primei icoane sa treacă la urmatoarea. Aşa a procedat Sfântul Cuvios Antonie de la Pecerska atunci când a venit în Sfântul Munte să picteze icoana nouă dupa chipul Portăriţei (Portaitissa), sfinţia lui punând Lavra Pecerska sub ocrotirea Sfintei Icoane.

Pentru aceasta, Maica Domnului să ne binecuvinteze şi să ne învrednicească să fim neobosiţi închinatori şi slujitori ai acestei Sfinte Icoane Povăţuitoarea, ce se prăznuieşte cu sărbatoare în fiecare an, la 21 ianuarie (stil nou).”

Icoana Maicii Domnului de la Manastirea Rarau

Icoana de la Manastirea Rarau

Icoana Maicii Domnului dispărea din ramă, dar revenea de fiecare dată la rugăciunile stăruitoare ale călugărilor de la schit, care au fost martorii unui fenomen miraculos.întrebată fiind Maica Domnului de ce pleacă icoana din schit, s-au auzit vorbe năucitoare: "Unde pleacă icoana mea să mutați schitul, căci austriecii ii dau foc". Atunci, cu spaimă-n glas, vornicul Sabie a poruncit: "Fraților, să ducem schitul de partea cealalta a Rarăului, să rămână Moldovei peste veacuri, până trece ceasul de cumpănă!" În mare taină, călăuziți de icoana Maicii Domnului, atelajele trase de cai si catâri, au transferat întregul inventar, la Chiril, pe versantul dinspre apa Bistriței, a muntelui Rarău.In mare taina, calauziti de icoana Maicii Domnului, atelajele trase de cai si catari, au transferat intregul inventar, la Chiril, pe versantul dinspre apa Bistritei, a muntelui Rarau.

Robii ce se aflau pe paraul de acolo au dat de veste boierului Bals, care s-a infatisat a doua zi cu 20 de calareti si a donat cu grabire 600 de hectare de padure si fanete pentru manastirea careia i-a pus piatra de temelie si a recladit-o pe propria-i cheltuiala. Ieroschimonahul Sisoe, egumenul schitului, a adus lauda lui Dumnezeu prin savarsirea Sfintei Liturghii.In anul 1935, staretul Martinian Conut a mutat sfanta icoana in pronaos. A doua zi, icoana era din nou la vechiul ei loc, anume in naos, in fata Sfantului Altar. Speriat de acest semn, staretul a cerut raspuns in post si rugaciune, si noaptea, Maica Domnului i s-a aratat in vis, spunandu-i sa faca o strana in fata catapetesmei, pe sub care sa treaca multimea credinciosilor, pentru implinirea rugaciunilor si pentru sanatate. Cu aceasta pricina, icoana va fi si imbracata in ferecatura de argint.Manastirea Rarau a fost ridicata acum aproape 500 de ani, pe locul unde, urmarit de tatari, Petru Rares a ingropat tezaurul domnesc. Un sihastru care se nevoia prin acele locuri l-a binecuvantat, i-a vorbit despre ajutorul lui Dumnezeu si i-a prorocit ca va urca din nou in tronul Moldovei, semnul fiind savarsirea unei minuni. Cateva zile mai tarziu, capeteniile tatarilor vor descoperi ascunzatoarea tezaurului, dar, vrand sa-l dezgroape, un varf de stanca va cadea peste ei, ucigandu-i pe toti.

Icoana Maicii Domnului de la Manastirea Bisericani

icoana de la Bisericani

Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, de la Manastirea Bisericani, este o icoana facatoare de minuni. Este adevarat ca minunile tin de credinta si rugaciunea rugatorului, iar nu de marimea, vechimea ori calitatea icoanei. Sunt insa unele icoane, special alese de Maica Domnului, prin intermediul carora s-au savarsit minuni deosebite. O astfel de icoana este si cea de la Manastirea Bisericani.Manastirea Bisericani este o manastire ortodoxa situata in satul Scaricica, comuna Alexandru cel Bun – Viisoara, in judetul Neamt, la o distanta de numai 12 kilometri vest de orasul Piatra Neamt, pe soseaua Piatra Neamt – Bicaz. Vatra monahala de la Bisericani, inaltata la o altitudine de 650 de metri, isi intinde radacinile isihaste pana spre secolul al XV-lea, cand un grup de schimnici au ales locul pentru a se nevoi. Se crede ca aici a functionat o sihastrie a Manastirii Bistrita.

Manastirea din sihastria Bisericanilor a fost ctitorita, dupa cum spune traditia, de Sfantul Stefan cel Mare. Lucru cert este insa faptul ca, intre anii 1517-1527, fiul acestuia, Stefanita Voda, a ridicat biserica din piatra, reconstruita de urmasul sau la tron, Petru Rares. Intre anii 1626-1631, biserica este inconjurata de ziduri groase cu turnuri de aparare.Biserica actuala dateaza din anul 1786, ea fiind ridicata pe locul celei vechi de domnitorul fanariot Constantin Moruzi.Icoana Maicii Domnului de la Bisericani este legata de o intamplare din viata Sfantului Iosif de la Bisericani. Cuviosul Iosif de la Bisericani a vietuit, vreme de cativa ani, intr-o pestera din apropierea actualei manastiri. Inmultindu-se ucenicii, in apropierea pesterii sale, Cuviosul Iosif a inaltat o biserica din lemn, apoi a organizat randuiala slujbei neintrerupte, impartind calugarii in trei cete, fiecare ceata slujind cate trei ore, dupa modelul tipiconal din Manastirea Studion, din Constantinopol.Vremurile erau insa tulburi, iar biserica schitului a fost incendiata de catre tatari. Razboaiele Sfantului Stefan cel Mare si Sfant cu paganii i-au determinat pe calugari sa paraseasca sihastria de la Bisericani, pentru a se retrage in Sfantul Munte Athos, Grecia. Astfel, in luna iulie a anului 1449, coborand ei pe Valea Rea, la mica distanta de pestera, dintr-un stejar, izbucni o vedenie de fulger.

http://icoane-miracol.blogspot.ro/2011/12/icoana-facatoare-de-minuni-de-la_18.html

Icoana Maicii Domnului de la Manastirea Agapia Noua

Icoana de la Agapia

Manastirea Agapia Noua, Agapia din Vale sau Agapia Mare, este situata in judetul Neamt si este o adevarata bijuterie arhitecturala, perla alba din siragul manastirilor din nordul Moldovei. Pare o bucatica rupta din Rai, asezata la poale de codru, intr-un loc binecuvantat de Dumnezeu, sub culmea Magura si pe malul paraului Agapia-Topolita ce susura linistit chiar pe sub zidurile sale. Este o manastire ortodoxa de maici, adapostind una dintre cele mai mari comunitati, aprope 4oo de suflete. Tot aici functioneaza Seminarul Teologic Monahal “Sfanta Cuvioasa Parascheva”, singurul seminar de fete din Moldova. Manastirea ctitorita de hatmanul Gavril Coci, fratele domnitorului Vasile Lupu, a fost ridicata intre anii 1642-1647 si este declarata monument istoric si de arhitectura. Biserica manastirii poarta hramul Soborul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil – 8 noiembrie.Revenind la Agapia Noua, sau Agapia din Vale, sfintirea bisericii manastirii a fost facuta de Mitropolitul Varlaam la 12 septembrie 1647. Pana in 1803, manastirea fost locuita de calugari. In acel an, mitropolitul Veniamin Costache o transforma in manastire de maici, prima stareta a manastirii fiind schimonahia Elisabeta Costache, sora mitropolitului.

Pradata, talharita, incendiata, supusa vitregiilor naturii, de-a lungul timpului, manastirea a fost renovata in repetate randuri. Cu prilejul renovarii din 1858, interiorul bisericii de la Agapia a fost pictat de catre Nicolae Grigorescu. Acesta isi termina lucrarea in 1861, lasand in urma sa fresce si icoane pline de realism, care uimesc prin expresivitatea lor, avand influente renascentiste, deosebite de stilul bizantin folosit pana atunci. Este remarcabil si faptul ca la acea vreme, pictorul avea doar 20 de ani. Opera lui Grigorescu de la Agapia este o sinteza a traditiei bizantine si a stilului neoclasic, carora pictorul le adauga elemente specific romanesti. Pentru realizarea portretelor sfintilor, ale Mantuitorului si Maicii Domnului, pictorul pleaca de la modele vii, adica preotii slujitori ai manastirii, calugarite, tarani si copii din satul Agapia sau vizitatori. Nu a ezitat nici sa-si foloseasca chipul in realizarea icoanei ce-l reprezinta pe proorocul Daniel. Manastirea Agapia detine o valoroasa colectie muzeala de arta medievala si religioasa, dar si o biblioteca ce cuprinde un important fond de carte veche. Pe latura de sud se afla paraclisul Nasterea Maicii Domnului, iar în afara incintei manastiresti se mai afla bisericile Adormirea Maicii Domnului (biserica bolnitei) şi Sf. Ioan Bogoslovul. Aceasta din urma se gaseste in cimitirul manastirii, pe locul primei biserici de la Agapia din Vale, care a ars in 1821.

http://icoane-miracol.blogspot.ro/2011/12/icoana-facatoare-de-minuni-maicii_18.html

Manastirea Agapia Noua

Icoana Maicii Domnului de la Hadambu

Icoana de la Hadambu

Complex monastic fortificat, defensiv, construit in 1659 de postelnicul Iani Hadambu. Manastire de calugari reinfiintata in 1991 cu hramul "Nasterea Maicii Domnului". Biserica, de proportii reduse, consolidata din piatra bruta, peretii cu chenare gotice a fost reparata si pictata din 1991.Manastirea se afla in Judetul Iasi.Icoana Maicii Domnului cu Pruncul pictata in anul 1938 de catre preotul romascan Octavian Zmau si donata de staretul Iov Mazilu, a fost gasita in fosta catapeteasma a bisericii, si este cunoscuta de catre toti credinciosii care vin la Manastirea Hadambului ca fiind facatoare de minuni. Acest fapt se datoreaza mirului care izvoraste din icoana saptamanal. In vara si toamna anului 1998, icoana a varsat mir din chipul lui Iisus si din vesmintele Maicii Domnului. Aceasta icoana a fost ferecata ulterior in argint de mesterul Ion Contfas din Targu Neamt. Coroanele sunt din aur, decorate cu pietre pretioase, rubine, safire si smaralde, donate de familia Constantin, Roxana si Elena Amarinei din Piatra Neamt. Icoana este izvoratoare demir si facatoare de minuni. In anul 1960, ultimul staret al manastirii a fost alungat de autoritati, icoana din Biserica Schitului nemaivazand lumina zilei timp de 32 de ani. In duminica Bobotezei anului 1992, pentru prima data ochiul drept al Maicii Domnului a lacrimat, apoi in anul 1993, in ajunul sarbatorii Sfintei Parascheva, din umarul drept au curs trei picaturi de mir. La 22 februarie 1995 a curs mir din mitra, mir care a stat la vedere aproape doua saptamini.De atunci curge mir aproape saptamanal. De remarcat faptul ca duminica 20 august 1995 a curs Mir continuu, circa 7 minute. Actualmente, icoana este imbracata in foita de aur si are un paravan protector din sticla.

http://icoane-miracol.blogspot.ro/2011/12/icoana-maicii-domnului-de-la-manastirea_16.html

Icoana Maicii Domnului de la Schitul Dalhauti

Icoana de la Dalhauti

Manastirea Dalhauti, unul dintre cele mai vechi asezaminte monahale ale Ortodoxiei romanesti, se afla la o distanta de aproximativ 20 de kilometri mai spre vest de municipiul Focsani si la numai 4 kilometri departare de satul Dalhauti, fiind asezata intr-o zona premontana, in mijlocul padurilor de fag si de stejar.toria acestei Sfinte Icoane (dupa traditie, fiind una dintre cele sapte icoane zugravite de Sfantul Evanghelist Luca) este greu de stabilit. Se spune ca staretul acestei sihastrii, Anufie monahul, mergand in pelerinaj la Locurile Sfinte, a primit de la episcopul Ierusalimului o Icoana a Maicii Domnului pentru a o aduce in Tara Romaneasca.La intoarcere, Anufie monahul, apropiindu-se de Constantinopol, a fost prins de turci, care l-au pradat, batjocorind Icoana prin lovirea cu iataganul in chipul Pruncului Iisus si al Maicii Domnului, dupa care au aruncat-o in podul unui grajd de cai. Noaptea insa, grajdul a inceput a vui, caii s-au omorat intre ei, iar ingrijitorii care s-au incumetat sa intre la animale au fost omorati.
Desi condamnat la moarte, Anufie a reusit sa scape cu viata, fiind salvat de un ienicer valah. Se intoarce in tara trist ca a pierdut Sfanta Icoana, iar mahnirea sa sporeste primind vestea ca turcii ii omorasera si parintii.La scurt timp dupa aceasta, aflandu-se pe malul Marii Negre in cautarea unui loc unde sa-si aline suferinta, vede in larg o lumina puternica ce parea ca se apropie de tarm. Intorcandu-se a doua zi, fu uimit sa vada plutind pe apa Icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului. Vaslind cu barca pana la locul acela, a luat Icoana si a adus-o la tarm. A observat ca pe fata Maicii Domnului si a Pruncului Iisus turcii lovisera cu iataganele, iar marginile zgarieturilor se astupasera ca o rana in carne vie. Se observa si astazi aceste rani cicatrizate pe chipul Pruncului Iisus si al Maicii Domnului.Anufie aduce Icoana facatoare de minuni la casa parinteasca, apoi, impreuna cu fratele sau, decide sa vanda tot ce mai aveau si sa mearga cu nepretuitul odor la Schitul Dalhauti. Aici, cei doi au pus temelia bisericii cu hramul Izvorul Tamaduirii, construita intre anii 1461-1468.
http://icoane-miracol.blogspot.ro/2011/12/icoana-maicii-domnului-de-la-manastirea_1553.html

Icoana Maicii Domnului de la Nicula

Icoana de la Nicula

Se împlinesc în această vreme 310 ani de cînd Icoana Maicii Domnului de la Nicula a lăcrimat între 15 februarie şi 12 martie a anului 1699. Această sfîntă icoană a fost pictată de preotul Luca din Iclod la 1681. El se îndeletnicea cu acest meşteşug, dar şi cu zugrăvirea de biserici, fiind recunoscut şi repertoriat între maeştrii secolului al XVIII-lea.Prima lucrare despre această icoană a fost scrisă în limba latină în anul 1736 (Historia Thaumaturgae Vrginis Claudiopolitanae). La scrierea acestei istorii a luat parte şi un nobil român din Făgăraş cu numele Mărginean Iosif (Iosefus Merdzinai nobilis Valachus de terra Fogarach). Aşezată în biserica parohială din Nicula, icoana a fost admirată şi cinstită cu evlavie şi smerenie de locuitorii satului, în scurtă vreme fiind cercetată şi de locuitorii din satele vecine, care se minunau de frumuseţea ei, la care se închinau şi care le insufla mare credinţă şi dragoste.

După anul 1683, austriecii, sub împăratul Leopold I, au ocupat Principatul Transilvaniei, iar reprezentanţii acestuia au semnat o declaraţie de supunere şi fidelitate faţă de împărat. Ocupînd Transilvania cu armata imperială, un regiment de cavalerie “Hohenzollern” era încartiruit în Gherla, iar un altul în Dej, unde se afla şi prefectura militară. În data de 15 februarie 1699, un grup de ofiţeri şi soldaţi, făcînd parte din regimentul care staţiona în Gherla şi care erau de religie catolică, s-au dus în satul Nicula, dorind să vadă o biserică românească ortodoxă. De menţionat că, în acel an, 15 februarie cădea într-o duminică. Intrînd în biserică s-au minunat de frumuseţea şi podoabele aflate acolo, fiind atraşi în mod deosebit de frumuseţea icoanei Maicii Domnului cu Pruncul. Apropiindu-se de aceasta şi cercetînd-o cu mare atenţie, spre marea lor uimire, au observat că din ochii Maicii Domnului curgeau lacrimi adevărate. Surprinşi de această minune, au anunţat imediat pe preot, pe “popa Mihaiu”, cum îi ziceau niculenii. Preotul Mihaiu, care avea în jur de 60 de ani, fiind şi el surprins de cele aflate, aleargă însoţit de ofiţeri şi de cîţiva săteni şi, intrînd în biserică şi uitîndu-se cu mare atenţie la icoană, văzu cu mare uimire că, într-adevăr, icoana lăcrima. Cîteva femei din sat, care erau şi ele prezente la această minune, ştergeau cu năfrămile lor lacrimile care se prelingeau din ochii Maicii Domnului şi care nu încetau. Vestea acestei minuni s-a răspîndit cu “iuţeala fulgerului” în tot satul şi apoi în satele din jur. La auzul acestei veşti nemaipomenite, credincioşii alergau spre biserică să vadă cu ochii lor minunea. Biserica era plină zilnic de credincioşii veniţi din toate părţile, bătrîni, femei, copii, tineri, toţi dornici să vadă minunea lăcrimării Maicii Domnului din biserica de la Nicula. După două săptămîni de la începerea lăcrimării icoanei, cînd nimeni nu mai punea la îndoială acest fapt, a venit la Nicula pentru a se convinge şi groful Sigismund Corniş (Cornea), din Benediug - azi satul Mănăstirea de lîngă Dej - împreună cu Ioan Vaner, comandantul garnizoanei Dej şi căpitanul Gontz Ruszkay. Ei au cercetat cu mare atenţie icoana pentru a se convinge de adevăr şi pentru se înlătura orice suspiciune. După ce s-au convins că din ochii Maicii Domnului se prelingeau lacrimi adevărate, au încheiat un proces verbal despre acea întîmplare, pe care l-au întărit cu jurămînt din partea lor şi apoi l-au semnat.

Pentru ca această minune să fie oficial dovedită şi pe cale bisericească, Sigismund Corniş a cerut ca la faţa locului să meargă o comisie formată din clerici. Astfel a fost formată o comisie de trei preoţi iezuiţi, cunoscători ai dreptului bisericesc şi teologic. Preşedintele comisiei a fost Pavel Ladislau Barany, parohul bisericii catolice din Alba-Iulia, iar ceilalţi doi au fost Sigismund Vizkeleti şi Ştefan Csete, preoţi iezuiţi din Cluj. Aceştia s-au deplasat la Nicula şi la Benediug, unde între timp icoana a fost dusă de Sigismund Corniş la castelul său, şi au întocmit un proces-verbal, însoţit de tot felul de dovezi cu privire la adeverirea acestei minuni. Printre aceste dovezi au fost şi declaraţiile, date sub prestare de jurămînt, a 27 de martori, care au văzut cu ochii lor lăcrimarea icoanei.

În zilele noastre, începînd de la Bunavestire a Maicii Domnului (25 martie) şi pînă la Înălţarea Sf. Cruci (14 septembrie), ba chiar şi pînă la Sf. Argangheli, pelerinajele la Sf. Mănăstire Nicula sînt neîntrerupte. Cel mai mare pelerinaj însă este cel de la 15 august la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, care este şi hramul mănăstirii. La această sărbătoare vin în pelerinaj zeci şi sute de mii de credincioşi din toată Transilvania şi din celelalte ţinuturi ale ţării.

http://icoane-miracol.blogspot.ro/2011/12/icoana-maicii-domnului-de-la-manastirea_1844.html

Icoana făcătoare de minuni de la Rădăşeni sau Portăriţa

Icoana de la Rdaseni

În calea necazurilor, oamenii nu pot pune stavilă. Neputincioşi de multe ori, caută scăpare la Hristos şi la Maica Lui. Credinţa le este mângâiere în momentele dificile ale vieţii. Iar Maica Domnului este mare mijlocitoare înaintea tronului ceresc. Icoana de la Rădăşeni sau Portăriţa este vestită nu numai în întregul ţinut al Moldovei, ci peste tot în ţară. Ajută mulţi credincioşi şi este cunoscută ca icoană făcătoare de minuni. Pelerinii vin din toate colţurile ţării. Aud de minunile icoanei Maicii Domnului de la Rădăşeni şi se roagă cu speranţă. Şi pleacă cu această speranţă. Se vede pe chipurile lor, după ce petrec câteva clipe în biserică şi vorbesc cu părintele paroh. Despre sine şi vindecările întâmplate la icoana în faţa căreia slujeşte, preotul de la Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“ din Rădăşeni nu vorbeşte mult: „Sunt aşa cum mă vedeţi. Asta este viaţa mea. Cât despre icoană, cele mai multe lucruri se pot afla îngenunchind în faţa ei, la rugăciune“.În Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“, din Rădăşeni (un sat de lângă Fălticeni), chipul Maicii Domnului cu Pruncul dintr-o icoană mare şi frumoasă priveşte cu ochi buni pe fiecare credincios care vine şi i se închină. Pentru mulţi dintre aceşti oameni, Împărăteasa cerurilor este ultima scăpare, ultima alinare în lupta cu toate cele rele ale vieţii. Vin pelerini din toate colţurile ţării. Cei mai mulţi dintre ei - oameni maturi, trecuţi demult de prima tinereţe. 

Biserica in care se afla primeste mereu oameni apasati de nevoi si necazuri. In duminici si sarbatori, ca si-n zile de rand, slujitori ai Bisericii, dar si nenumarati credinciosi ingenuncheaza inaintea acestei Sfinte Icoane, punandu-si nadejdile in mijlocirea Maicii Domnului. La resfintirea bisericii "Sfintii Apostoli Petru si Pavel" din 16 iulie 1995, trei arhierei, 40 de clerici si aproximativ 30.000 de credinciosi au transformat tarnosirea intr-o sarbatoare a intregului tinut.
Biserica din Radaseni pastreaza intre odoarele ei de pret si un epitaf pictat de vestitul iconar Irineu Protcenco de la Sihastria, din vremea in care satul avea o stransa legatura cu aceasta manastire. Tot in aceeasi perioada, Arhimandritul Cleopa Ilie a slujit Sfanta Liturghie de mai multe ori in sat si chiar randuiala inmormantarii sau parastasului pentru unii credinciosi ravnitori. Asa a inceput sa se teasa firul acestei istorii. In fiecare zi, icoana adauga alte si alte minuni, pe care oamenii credinciosi le stiu si le marturisesc.

"Catedrala taranilor"

In randuiala de sfintire a icoanelor Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu se spune: "...Binecuvanteaz-o cu binecuvantarea ta cea cereasca si-i da ei puterea si taria facerii de minuni. Fa-o vindecatoare si izvor de tamaduiri tuturor celor ce in dureri se vor pleca in fata ei si vor cere de la Tine ajutor prin Nascatoarea de Dumnezeu...".
In puterea icoanei din Radasaeni se afla intreaga implinirea acestei rugaciuni facute cu atata staruinta, in cetatea cea neingenuncheata a Ortodoxiei, la Sfantul Munte Athos, in 1891.


http://icoane-miracol.blogspot.ro/2011/12/icoana-maicii-domnului-de-la-hadambu.html

Icoana Maicii Domnului de la Manastirea Bezdin

Icoana Berzin

 Icoana Maicii Domnului de la Manastirea Bezdin se afla la 36 km vest de Arad, la Manastirea Bezdin cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" (28 august stil nou), este una dintre putinele manastiri ortodoxe sarbe din Romania ce se mai pastreaza, datand din 1539. Manastirea este accesibila de pe soseaua Arad-Periam, pe un drum care se ramifica spre dreapta la intrarea in satul Munar, drum care duce spre padurea de pe malul Muresului. La 5 km de satul Munar se afla Sfanta Manastire Bezdin.

http://icoane-miracol.blogspot.ro/2012/10/icoana-maicii-domnului-umilenie.html