ICOANA MAICII DOMNULUI A CONTEMPLAŢIEI

Icoana a fost realizată de Carmelitanele Desculţe din Harisa (în Liban) pentru Carmelitanii Desculţi din Deşertul Palmierilor (în Castellon). Ea încearcă să reflecte devoţiunea Carmelului pentru Sfânta Fecioară Maria, cu referinţe clare la profetul Ilie şi la doctrina spirituală a Sfântului Ioan al Crucii. E inspirată din “Sfânta Fecioară a Semnului”, numită aşa datorită promisiunii profetului Isaia: “Dumnezeu vă va da un semn, Fecioara va zămisli şi va naşte un prunc, căruia I
se va pune numele Emanuel” (Isaia 7, 14 ). E numită şi “Cea care cuprinde în sine ceea ce Cerurile nu pot cuprinde”, fiindcă poartă în sânul ei pe Fiul lui Dumnezeu făcut om, pe Creator întrupat.Figura centrală e glorioasa Mamă a lui Dumnezeu, care ocupă aproape tot spaţiul. Veşmântul călugăresc maro carmelitan arată că Maria e acum Casa Domnului, locul sfânt unde ne întâlnim noi, toţi fiii şi fiicele ei, ca să găsim refugiu. Asta ne aminteşte de faimoasa viziune a Sfintei Tereza, unde călugării şi călugăriţele erau ocrotite sub mantia Maicii Domnului. Părul şi veşmântul ei oglindesc albastrul cerului, fiindcă prin ea, Cerul s-a coborât pe pământ.

Maria apare pe un nor format din şapte cercuri: norişorul văzut de Ilie, perfect şi micuţ (numărul şapte simbolizează perfecţiunea şi darurile Spiritului Sfânt). Pantofii ei sunt de culoarea purpurei, cu broderie de aur. Spre deosebire de Moise, nu e nevoită să se descalţe înaintea Domnului, care îi e aproape în chip plăcut în pântecele ei.

Aşa cum regina Ester intervenea pentru poporul ei, aşa mijloceşte şi Maria pentru noi şi obţine de la Dumnezeu un semn al protecţiei sale (scapularul pe care-l ţine în mâna dreaptă), invitându-ne să ne îmbrăcăm în mantia virtuţilor sale („Aveţi o mamă atât de bună ! Imitaţi-o.” – spune Sfânta Tereza).