Icoana „Şapte Săgeţi"a Maicii Domnului

„Inima omului a fost creată de Domnul ca o imensă bijuterie, destul de mare încât să-L cuprindă pe Dumnezeu. De aceea nimic din cele ale lumii nu ne poate mulţumi... De aceea sufletul omului e însetat de nemărginire... Dorinţa inimii este să alerge spre Hristos, după măsura Căruia inima a fost alcătuită." (Sfântul Nicolae Cabasila, „Despre viaţa în Hristos")
Pornind de la dorinţa inimii omului în general, ajungem la o Icoană a Maicii Domnului, cu inima străpunsă de săgeţi. Din această cauză, unii teologi au presupus că este o Icoană de influenţă catolică, unde este cunoscut cultul „inimii Maicii Domnului". În realitate, Icoana este legată de profeţia bătrânului Simeon, consemnată de Sfântul Evanghelist Luca: „...şi prin sufletul tău va trece sabie" – Ev. Luca 2, 35. Profeţia se referea la momentul când Maica Domnului avea să cunoască suferinţa despărţirii de Fiul ei iubit, răstignit înaintea ochilor săi, pe Cruce.
Icoana, mai puţin obişnuită, într-adevăr, este cunoscută sub numele de „Şapte Săgeţi", „Profeţia lui Simeon" sau „Îmblânzirea inimilor împietrite", fiind sărbătorită, conform sinaxarelor ruse, la 13 august (26 august) şi în cursul săptămânii de după Duminica Tuturor Sfinţilor. În Icoană, Maica Domnului este prezentată singură, străpunsă de săgeţi: patru în partea stângă şi trei în cea dreaptă. În alte reprezentări, apar trei săgeţi în dreapta, trei în stânga, şi una verticală, dedesuptul acestora. De aceea, anumiţi teologi consideră că există, de fapt, două Icoane diferite: una fiind „Şapte Săgeţi" şi alta „Îmblânzirea inimilor împietrite", după modul dispunerii săgeţilor, ca unică referinţă. Alţii, dimpotrivă, indiferent de dispunerea acestora, le consideră aparţinând aceluiaşi tip de Icoană, cu acelaşi număr de săgeţi (7), care simbolizează maxima suferinţă.Deşi există numeroase Icoane ale Maicii Domnului „Şapte Săgeţi" şi copii ale lor, una dintre ele este mai cunoscută, prin minunile înfăptuite - icoana care s-a arătat relativ recent - cea din bisericuţa de lângă Vologda, Rusia.
Icoana a fost amplasată în clopotniţa bisericii de lângă râul Toşin, dar cu trecerea timpului, nu se ştie de ce, a fost întoarsă cu faţa în jos şi transformată în simplă... scândură. Dumnezeu nu a îngăduit mult timp o asemenea situaţie, şi un om simplu din zonă (districtul Kandikov), care suferea de mai multe boli, a avut un vis prin care era îndemnat să caute Icoana din clopotniţă şi să se roage înaintea ei, căci se va vindeca. Omul, încrezător şi bucuros, a venit la locul indicat. Dar cei ce răspundeau de clopotniţă nu l-au luat în seamă şi nu i-au dat voie să caute nicio Icoană. Abia a treia oară când a venit cu mare rugăminte, acel bolnav a fost îngăduit în dorinţa sa, mai mult din milă. El a găsit Icoana, a curăţat-o, s-a închinat ei şi s-a vindecat.
O lungă perioadă de timp aceasta nu s-a mai făcut remarcată prin minuni, până în anul 1830, când în Vologda a izbucnit o epidemie de holeră.
Localnicii, deznădăjduiţi, au făcut procesiune cu Icoana „Şapte Săgeţi", şi în puţină vreme boala a încetat în oraş. Atunci s-a stabilit o zi de cinstire a Icoanei, care a fost recunoscută oficial ca fiind „făcătoare de minuni". Au urmat alte vindecări, ale multora, iar la momente grele pentru popor, Icoana a plâns: spre exemplu, în ziua de 12 august 2000, când s-a distrus submarinul Kursk, dar şi la 11 septembrie 2001, când au fost distruse Turnurile Gemene din New York. Şi copiile acestei Icoane sunt făcătoare de minuni.
Icoana este cunoscuta, prin urmare, ca ajutatoare in suferinte si dureri extrem de grele.
 
.